Top 10 cele mai importane bătălii ale românilor. Cine a fost primul european care i-a înfrânt?

Cele mai importante victorii izbutite de domnitorii români au fost împotriva turcilor, Ştefan cel Mare, Vlad Ţepeş şi Mihai Viteazul reuşind să-i înfrângă pe otomani. Există însă şi alte bătălii deosebit de importante în istoria poporului român.

10) Bătălia de la Şcheia – la data de 6 martie 1486, răzeşii lui Ştefan cel Mare au reuşit să înfrângă armata otomană ce se îndrepta spre Cetatea de Scaun a Sucevei. Turcii aveau ca scop înlăturarea domnitorului de pe tronul Moldovei şi instalarea lui Hronoda la conducerea ţării, însă Ştefan a ieşit biruitor, tăindu-i capul pretendentului la tron. Totuşi, voievodul moldovean a fost protagonistul unui incident ce îl putea costa viaţa. Ştefan cel Mare a căzut de pe cal, fiind ajutat de aprodul Purice, care i-a oferit calul său. Bătălia de la Şcheia a fost ultima confruntare purtată de Ştefan cel Mare cu Imperiul Otoman.

9) Bătălia de la Posada – în primăvara anului 1330, Carol Robert, regele Ungariei, a întreprins o expediţie în Ţara Românească pentru a-l pedepsi pe voievodul Basarab I, care a refuzat să mai plătească tribut de vasal. Deşi cneazul muntean a încercat să încheie un armistiţiu cu regele ungar, acesta nu a fost de acord, astfel că a urmat o bătălie în urma căreia armata ungară a suferit pierderi de proporţii, însuşi Carol Robert fiind nevoit să-şi schimbe hainele cu un soldat pentru a scăpa cu viaţă.

8) Bătălia de la Rovine – Mircea cel Bătrân, domnitorul Ţării Româneşti, a luat parte la cruciada purtată de Milos Obilici împotriva Imperiului Otoman, sârbul reuşind să-l ucidă pe sultanul Murad I. Fiul acestuia, Baiazid i-a succedat la tron, noul sultan al turcilor fiind dornic de răzbunare. Astfel, în primăvara anului 1395, armata turcă pătrunde în Ţara Românească, unde la Rovine poartă o bătălie considerată de istorici drept una dintre cele mai sângeroase lupte purtate pe teritoriul României. Oştirea munteană iese învingătoare din luptă, Mircea cel Bătrân fiind primul european care reuşea să iasă învingător după un atac al otomanilor.

7) Lupta de la Baia – la sfârşitul anului 1467, regele ungar Matei Corvin a pătruns cu o armată numeroasă pe teritoriul Moldovei pentru a-l înlătura de pe tronul ţării pe Ştefan cel Mare, cu intenţie de a-l numi la conducerea ţării pe Petru Aron. Oastea formată din 40.000 de soldaţi a lui Matei Corvin a ajuns până la Baia, localitate din judeţul Suceava, unde însă a fost învinsă de cei 12.000 de răzeşi ai lui Ştefan cel Mare, regele ungar suferind pierderi de proporţii în urma bătălii purtate la Baia.

6) Bătălia de la Vaslui sau Podul Înalt – la începutul anului 1475, Ştefan cel Mare a reuşit una dintre cele mai importante victorii ale sale. După ce l-a înlăturat de la conducerea Ţării Româneşti pe Radu cel Frumos, un aliat al Imperiului Otoman, Ştefan cel Mare se aştepta la un atac de proporţii din partea turcilor. Astfel, la data de 10 ianuarie 1475, nu mai puţin de 120.000 de soldaţi otomani conduşi de Soliman Magnificul au pătruns în Moldova, unde erau aşteptaţi de armata voievodului moldovean formată din 40.000 de oşteni. Deşi depăşiţi numeric, moldovenii, în frunte cu Ştefan, au reuşit să le administreze turcilor cea mai mare înfrângere în faţa unei armate creştine.

5) Lupta de la Codrii Cosminului – Ştefan cel Mare şi regele polon Ioan Albert au încheiat o înţelegere prin care urmau să recucerească Cetatea Chilia şi Cetatea Albă. Armata poloneză a pătruns în Moldova, însă Ioan Albert avea altă intenţie, cea de a cuceri ţara şi de a-l înlătura de pe tron pe Ştefan cel Mare. La data de 26 octombrie 1497, văzând că polonezii se îndreaptă spre Suceava, domnitorul moldovean îi atacă pe aceştia, lupta decisivă purtându-se la 100 de kilometri de capitala ţării, aproape de Cernăuţi. Ştefan cel Mare a ordonat oştenilor săi să taie copacii din Codrii Cosminului numai cât aceştia abia să se mai ţină în picioare, iar când armata polonă a pătruns prin pădure, arborii au fost prăvăliţi peste aceasta, omorând aproape toţi oştenii poloni. Istoricii consideră înfrângerea de la Codrii Cosminului ca fiind una dintre cele mai mari înfrângeri din istoria Poloniei.

4) Atacul nocturn al lui Vlad Ţepeş – în vara anului 1462, sultanul Mehmed al II-lea al Imperiului Otoman a pătruns în Ţara Românească împreună cu o armată formată din peste 100.000 de soldaţi, după ce domnitorul Vlad Ţepeş a refuzat să mai plătească tribut şi a invadat Bulgaria. În noaptea de 17 iunie 1462, voievodul muntean a organizat o incursiune în tabăra turcilor, unde a intrat împreună cu armata sa îmbrăcată în straie turceşti, reuşind să-i facă pe otomani să se bată între ei. Astfel, Ţepeş a reuşit să producă pierderi însemnate numeroasei armate otomane şi să o determine să părăsească Ţara Românească.

3) Bătălia de la Călugăreni – la data de 23 august 1595, Mihai Viteazul a izbutit poate cea mai importantă victoria a sa împotriva turcilor. Cu o armată de 10.000 de oşteni, domnitorul Ţării Româneşti a reuşit să înfrângă cei 100.000 de turci conduşi de Sinan Paşa. Fiind un strateg foarte bun, Mihai Viteazul a atras armata otomană spre un teren mlăştinos, unde soldaţii turci s-au împotmolit şi au fost nimiciţi de armata munteană.

2) Bătălia de la Şelimbăr – la data de 25 octombrie 1599, Mihai Viteazul a pătruns în Transilvania împreună cu 25.000 de oşteni. În drumul său spre cetatea Albia Iulia, domnitorul Ţării Româneşti a învins la Şelimbăr, în judeţul Sibiu, armata transilvăneană condusă de Andrei Bathory. Ca urmare a acestei victorii, Mihai Viteazul a reuşit să unească pentru prima dată Transilvania şi Ţara Românească.

1) Războiul de Independenţă al României – în primăvara anului 1877, Rusia a declanşat un război împotriva Turciei, iar România a încheiat o înţelegere cu Rusia prin care ţara noastră permitea armatei roşii să treacă teritoriul ei. Soldaţii ruşi au fost sprijiniţi în război de armata română, astfel că s-a reuşit într-un timp relativ scurt să fie cucerit Plevna şi a fost asediat Vidinul. Armata rusă a ajuns în apropiere de Constantinopol, obligând practic Turcia să ceară un armistiţiu. În tratatul de pace, pe lângă altele, a fost recunoscută şi independenţa României.

„Chiar dacă românii au purtat de-a lungul timpului sute de bătălii, cea mai importantă rămâne cea în urma căreia s-a obţinut independenţa României. Bineînţeles că şi victoriile înregistrate de Ştefan cel Mare, Mihai Viteazul, Mircea cel Bătrân sau Vlad Ţepeş au şi ele o însemnătate importantă în istoria României, fără aceste victorii soarta ţării noastre putea fi în prezent alta”, a declarat istoricul sucevean Ilie Gliga.