Ștefan cel Mare este considerat unul dintre cei mai mari conducători din istoria românilor. Ștefan cel Mare a condus Moldova între 1457 și 1504, având cea mai lungă domnie din epoca medievală din Țările Române.
Conform istoricilor, în cei 47 de ani de domnie, Ştefan cel Mare a purtat 42 de războaie, aproape un război pe an și a fost învins de cinci ori. Din cele cinci înfrângeri, patru au avut loc în fața otomanilor și una în fața muntenilor conduși de Vlad Țepeș. De multe ori, pe câmpul de luptă, Ștefan cel Mare era în frunte răzeșilor cu spada sa. Astăzi, una dintre spadele conducătorului moldav este expusă la muzeul Topkapi din Istanbul, iar turcii au refuzat în repetate rânduri să o returneze românilor. Care este motivul din spatele refuzului?
Sabia are 1,25 de metri și se află în muzeul Topkapî din Istanbul, fostă reședință a sultanilor otomani timp de aproximativ de 400 de ani (1465-1856). De altfel, muzeul din Palatul Topkapî este cel mai vizitat muzeu din Turcia, intrând în anul 1985 în Patrimoniul mondial UNESCO.
Cum a ajuns sabia lui Ștefan cel Mare la muzeul Topkapî?
Există două variante potrivit cărora sabia ar fi ajuns la Istanbul. Ambele sunt plauzibile. Se pare că arma celui care a domnit timp de 47 de ani, având cea mai lungă domnie din epoca medievală din Țările Române, a fost făcută cadou de fiul voievodului în încercarea acestuia de a apropia relațiile cu Înalta Po artă. Cea de-a două variantă ar fi aceea că sabia ar fi ajuns în posesia turcilor într-una dintre numeroasele bătălii purtate de moldoveni cu turcii. Totuși, în arhivele muzeului Topkapi, arma nu figurează oficial nici ca o cucerire, nici drept cadou.
In voi mi-e nadejdea si puterea caci voi sunteti temelia acestui pamant (Ștefan cel Mare, citat din filmul Frații Jderi)
În colecția de arme a muzeului se mai afla alte două spade moldovenești din secolele XV-XVI, care prezintă caracteristici asemanatoare celei a domnitorului moldovean. Săbiile au fost concepute pentru a fi folosite cu două mâini.
Sabia lui Ștefan cel Mare are două tăișuri. Spada are gardă cu braţe drepte în formă de cruce, terminate cu butoni conici. Cel mai probabil, aceasta a fost comandată în atelierele italieneşti, genoveze chiar de către domnitorul Moldovei. Istoricii se bazează pe corespondenţa purtată de voievod cu genovezii, descoperită sute de ani mai târziu de către Nicolae Iorga. Arma a fost făurită dintr-un oţel special, de Toledo, cel mai rezistent la aceea vreme în Europa.
O altă variantă spune că sabia ar fi fost primită cadou de domnitorul Moldovei chiar de la Papă, întrucât era un apărător al creștinității. Papa Sixtus al IV lea i-a conferit titlul de „athleta christi”, dar şi două daruri, un steag de luptă şi o sabie, cea prezentă astăzi la Topkapî din punctul de vedere al unor istorici. La comanda Papei, sabia a fost realizată în atelierele armurierilor italieni, fiind binecuvântată personal de Papă şi blagoslovită special la Roma.
Românii au cerut sabia lui Ștefan cel Mare
Cu toate că au fost deschise tratative cu autorităţile turceşti pentru aducerea spadei în România, inclusiv existând varianta unui schimb de artefacte, arma a rămas la Istanbul. În multe rânduri, autoritățile române au solicitat sabia originală, motivând că Ștefan cel Mare este un adevărat simbol pentru România. În zadar, însă. Răspunsul oficialilor turci a fost negativ. Motivul? Turcii nu doresc să creeze un precedent și toate națiunile să-și ceară bunurile care se află în muzeele turcești.
În anul 2004, în perioada în care Ion Iliescu era președintele României, autoritățile din Turcia au permis românilor ca sabia să fie expusă la Muzeul National de Arta al României pentru o perioadă de 3 săptămâni. Expunerea spadei lui Stefan în România a făcut parte dintre manifestarile ocazionate de implinirea a 500 de ani de la moartea fostului domnitor.
